Iar n-a plecat…
Thursday, 11. February 2010
Iarna n-a plecat, asa ca hai la colindat:
Doua Mai
Thursday, 11. February 2010
Tocmai am terminat de citit “Panza de paianjen” a Cellei Serghi.
N-am recitit-o; am citit-o. Nu imi explic de fel cum de-am ratat-o pana acum. Poate familiaritatea copertii, pe care o stiu inca de cand am amintiri, mi-a ascuns-o privirii, asa cum, dupa o vreme, orice obiect familiar, oricat de drag si de deosebit, face parte din decor si nu-i mai remarcam prezenta.
Asadar, am terminat de citit cartea asta, in care am vazut o lume pestrita, cam asa cum vedeam in unele din tablourile expuse la muzeul de arta, in timpul vizitelor obligatorii cu clasa. Era descrisa absolut superb, sau poate numai pe gustul meu, o Mangalie prafuita si neatinsa de “civilizatie”, o Mangalie cu case tataresti si geamie, cu drumuri pline de scaieti si praf, cu serbet si braga, cu sifon si salvari colorati.
Pe aceasta, pe Mangalia descrisa de autoare nu mi-o pot decat imagina, insa imi amintesc bine localitatea numita “Doua Mai”, in ultimii ani ai sai, inainte ca faima vecinei sale, Vama Veche, s-o atinga.
Imi amintesc in mod special mana de oameni care “frecventa” plaja – nu, inca nu era restaurant in golf, ba golful isusi nu era populat – care practic locuia acolo, intr-o mare familie, pentru o vara intreaga, mancand din acelasi cazan si pe aceeasi terasa, ascultand aceeasi muzica, impartind aceeasi bucata de mare.
Intr-un an anume, acu’ mai mult de-o duzina de ani, un ungur hippiot din Timisoara, al carui nume nu mi-l amintesc, desi mi-era cunoscut (dar ce zic eu, fiecare cunostea pe fiecare), a adus, Dumnezeu stie de unde, o caseta. Caseta aceea s-a tocit de la atata ascultat si, mai ales, de la atatea copieri.
Era , ceea ce mai tarziu se auzea in orice local/ radio/tv cu pretentii boeme si nu numai, Manu Chao – Clandestino.
Bluesman-ul diavolului
Friday, 5. February 2010
Tocmai am postat melodia zilei (vezi postul anterior) si dupa exact o secunda, mi-am zis asa: “De ce Dumnezeu as alege intre doua melodii mediocre, cand nu-mi ajung zece vieti sa postez muzicile care imi plac de-adevaratelea?!”
Asadar, la cererea unicului meu liber-arbitru, domnelor si domnilor, ADEVARATA MELODIE A ZILEI:
Chumbawamba
Friday, 5. February 2010
In lupta dintre Chris Cornell si urmatoarea trupa slash piesa, a castigat cea din urma, C.C. fiind foarte ocupat cu muzica de dans de prin cluburi lately.
Pacat, baiete, pacat….you goin’ insane, really!
Cash, nenica!
Thursday, 4. February 2010
Voila piesa zilei , la pachet c-o recomandare de film:
Walk the line , film cu Joaquin Phoenix si “blonda de la drept” – Reese Whiterspoon , avand ca subiect viata si ascensiunea (oh, suna pompos ; brava!) lui Johnny Cash.
Hawaii wish you were here!
Wednesday, 6. January 2010
Stam acas’, asa cum sta omu’ miercuri seara si ascultam Floyd…Pink Floyd:
Amazing!
Thursday, 17. December 2009
Legenda spune ca odata, demult, un pirat rau, asa cum sunt toti piratii era pe mare, acolo unde ii sade bine piratului. Ca din senin, s-a starnit o furtuna crancena, care “promitea” sa stearga de pe fata pamantului corabia nelegiuitului.
In acel moment de disperare, piratul nostru a ingenunghiat pe puntea corabiei care se scufunda si s-a rugat la Dumnezeu sa-l salveze, promitand ca se va schimba.
Cum s-a rugat?! Asa:
“I once was lost
But now I’m found
Was blind
But now I see…”
Nu am idee daca aceasta este doar o legenda sau adevarul-adevarat. Cert este ca de fiecare data cand am ocazia ascult:
cDem
Tuesday, 15. December 2009
Iata mai jos o serie de poezii scrise Patrick Andre de Hillerin:
Cand Dumnezeu era mic – 1
Cand Dumnezeu era mic
si mergea de-a busilea prin Univers…
Cand Dumnezeu era mic
si manca merluciu cu orez
din borcan…
Cand Dumnezeu era mic…
Ei bine, cand El era mic
cineva trebuie
ca L-a tinut pe genunchi
si I-a spus povesti.
Cineva I-a spus:
“Asta-i bine, Fiule,
iar asta-i cah!”.
De aia, zic,
mi-ar fi placut sa fiu
pe-acolo
pe-atunci.
Poate L-as fi invatat
sa zambeasca.
Cand Dumnezeu era mic – 2
Fie ca era ecograful prost.
Fie ca ecografita era beata.
Cert e
ca li s-a spus
c-o sa fie fata.
Si i-au cautat
nume.
Si s-au certat,
au discutat
ore intregi
daca ma-ntelegi.
Dar
cand s-a nascut
si-au vazut
ca are coaie
n-au mai putut sa spuna decat:
“Dumnezeule!”
Si asa
i-a ramas numele.
Cand Dumnezeu era mic – 3
Cand Dumnezeu era mic,
avea si el
asa cum au
toti dumnezeii
o jucarie favorita.
Cand Dumnezeu era mic,
femeia in casa
a dat aiurea
cu matura prin Univers
si
i-a spart lu’ Ala Micu’
jucaria.
Asa ca Dumnezeu,
cand era mic
si ramasese
fara jucarie,
s-a apucat sa se joace
cu lut
si cu coaste.
Asa
am aparut noi,
cand Dumnezeu era mic.
Nu, pe bune acum,
ce v-asteptati de la un copil?
Cand Dumnezeu era mic – 4
Cand Dumnezeu era mic
nu putea
sa doarma
cu lumina stinsa.
Ai Lui
au hotarat,
atunci,
sa lase Soarele
aprins 24/7.
Asa a scapat Dumnezeu,
cand era mic,
de cosmarurile
in care
ii apaream noi,
atunci cand El
va fi fost
mare.
Cand Dumnezeu era mic – 5
Cand Dumnezeu era mic
avea o bona
dintr-un Univers mai mic,
de provincie.
O luasera,
evident,
pentru lapte.
Caci sani avea
nu mai putin
de sapte.
Cate unul
pentru fiecare
zi a saptamanii.
Caci Dumnezeu, cand era mic,
chiar sugea
in fiecare zi
de la alt san.
Si
cand termina,
o lua de la capat.
De fapt,
asa a aparut
conceptul de saptamana.
Cand Dumnezeu era mic – 6
Cand Dumenzeu era mic
la admiterea in
Scoala de Dumnezei no. 1,
cea mai buna
din Univers,
erau sapte
Dumnezei
pe un loc.
La examen se dadeau:
Facerea, Esirea,
1 si 2 Regi,
Plangerile lui Ieremia
si Habacuc
la scris.
Precum si Apocalipsa dupa Ioan,
la oral.
La oral, Dumenezu cel mic
s-a descurcat perfect
ca-i placuse faza aia
cu cei patru
Nazgûli.
La scris, insa,
au fost unele probleme
pe care istoria le trece
sub tacere.
Adevarul (calea si viata)
e ca
Dumnezeu, cand era mic,
nu-l gasise inca pe Moise,
ca sa aiba cui
sa-i dicteze
Cand Dumnezeu era mic – 7
Cand Dumnezeu era mic
a auzit
de la parinti
ca, daca vrei sa fii Dumnezeu adevarat,
trebie musai:
sa sadesti un pom,
sa faci un copil,
sa construiesti un Univers.
Cu pomul a rezolvat-o
rapid.
Iar pentru Univers
a facut un credit la banca.
Pe care, evident,
il platim noi,
copiii Lui.
Cand Dumnezeu era mic – 8
Cand Dumnezeu era mic
obisnuia
sa ma ia
de-o parte -
eram prieteni buni.
“Bai, Petrache,
imi zicea Dumnezeu cel mic, prietenul meu,
uite ce zic Eu…”
Da’ n-apuca
niciodata
sa termine
ce avea de spus:
ba-l lovea o minge,
ba il chemau ai lui la masa,
ba incepea Prison Break.
A doua zi
o luam de la capat.
Am rabdat
o vreme.
Pana cand,
exasperat,
mi-am luat
inima
in dinti
si i-am spus
verde in fata:
“Bai, ai dreptate!”.
Si, totusi,
ce pana mea vroia sa-mi zica? “
Faraoane, lasa-i cu Dumnezeu!
Wednesday, 9. December 2009
Hey, John
Tuesday, 8. December 2009
Acu’ 30 de ani, asta ca sa nu spun 29, a murit unul dintre oamenii care, unora ne place, altora deloc, dar despre care toti am auzit.
Numele sau?! John Lennon.
Pentru amatorii de detalii, exista Google/ Wikipedia.
Pentru restul, exista muzica:
Dragoste in vremea holerei politice
Monday, 7. December 2009
La vot, votare!
Friday, 4. December 2009
Iata un film productie HappyFish, dupa “o idee” de:
capitolul 1: George Andreescu (dj. Gojira)
capitolul 2: Madi de Hillerin
capitolul 3: Sorin Milutinovici si Ioana Vicol
Nedeplasabil, dar tu hope, Geoana!
Thursday, 3. December 2009
